Nimic nu se pierde, totul se transforma
Nimic nu se pierde, totul se transforma

Acasa

Ținând cont că România dispune de importante cantități de deșeuri biodegradabile nevalorificate (nămol de la stațiile de epurare, deșeuri de la fermele de animale, resturi din industria alimentară, deșeuri menajere biodegradabile, biomasă etc.), se impune utilizarea acestora pentru producerea de biogaz. Aceasta cu atât mai mult cu cât România este printre ţările care au avut în trecut preocupări serioase în acest domeniu.

În lume există deja la ora  actuală instalații de producere a biogazului folosite în mod curent mai ales pentru producerea de energie electrică dar și termică (cogenerare). Astfel liderul în domeniu din Uniunea Europeană este Germania care produce 60% (22,4 TWh/an) din producţia totală europeană de biogaz. De asemenea, China şi India şi-au mărit capacităţile de producţie a biogazului în ultimii ani. Astfel, până la sfârșitul lui 2012 China avea instalaţi cel puțin 800 MW din biogaz pe când în India erau funcţionale 70 de astfel de instalaţii.

În prezent, Uniunea Europeană dorește prin programul “HORIZON 2020” ca toate statele membre să realizeze până în anul 2020 o pondere a energiilor regenerabile din consumul total de energie de 20%. Din acest punct de vedere, România se află încă la început, actualmente producând numai 42 MW din biogaz față de un total de 10400 MW energie electrică produsă la nivel național. Aceasta se datorează interesului slab față de acest domeniu, reflectat în lipsa unei legislaţii naționale speciale în domeniu şi drept urmare, în existența a numai 24 instalații de producere a biogazului în funcțiune.

Se observă din cele prezentate mai sus că Romania se află într-un moment favorabil pentru dezvoltarea unei infrastructuri de producere a biogazului (energiei) din deșeuri în concordanță cu politica europeană. Mai mult, din înființarea unui astfel de cluster toată lumea implicată poate câștiga, în special datorită facilităților de finanțare prin fonduri naționale și europene pentru astfel de asociații.

În consecință, un total de 18 organizații (mai multe institute de cercetare-proiectare, Universitatea Politehnica din București, operatorul regional apă-canal din județul Călărași, mai multe ferme și IMM-uri din domeniu, două ONG-uri, două camere de comerț) s-au reunit în Februarie 2014 la sediul IPROCHIM din Bucureşti într-o ședință de constituire a Clusterului “BIOGASINNO - energie sustenabilă”. În cadrul acestei ședințe, s-au semnat documentele înființării: Protocolul de parteneriat, Statutul Asociației BiogasInno (Entitatea de Management a Clusterului) și Actul Constitutiv al Asociației. Ulterior a mai aderat la cluster un IMM, clusterul fiind deschis și altor firme care se pliază pe activitatea lui și doresc să se implice. Clusterul are o puternică componentă de cercetare și inovare. Sinergiile care se doresc să se realizeze prin această asociere sunt prezentate în figura următoare.

image1

 

infomediu incdecoind iprochim-sa s qcoaqua consortiuvilcelele eres eurosun geoconsulting biothenol incdmtm
dbioro inma biocombustibili camera-de-comert cciacl upb urban rostef

AGEUR PETRUS

goldmark
technoinstrument